Neiertătoare

păşeşti ,
cu talpa în flăcări,
pe pământ
sufletul celor ce-au uitat
cuvântul inocenţă.

striveşti,
lacrimă şi cristal
pentru tine
mărfuri de contrabandă
pentru alţii
iluzia fericirii.

în urmă,
raza unui soare
pierdut
într-un timp apocaliptic,
îşi caută identitatea în ţărână.

îngerii , cu chipurile şterse ,
îngenunchează
absolvindu-se
de păcatul nemuririi.

O , neiertătoare
ce cobori
dintr-un anotimp
al misterelor,
în urma ta soarele
a uitat
să strălucească.

iar ultimii supravieţuitori
ai Atlantidei
se scaldă
în dulci păcate ,
aşteptând cu nepăsare
condamnarea
la indiferenţă.

noiembrie 1998