ianuarie 17, 2008

Neiertătoare

păşeşti ,
cu talpa în flăcări,
pe pământ
sufletul celor ce-au uitat
cuvântul inocenţă.

striveşti,
lacrimă şi cristal
pentru tine
mărfuri de contrabandă
pentru alţii
iluzia fericirii.

în urmă,
raza unui soare
pierdut
într-un timp apocaliptic,
îşi caută identitatea în ţărână.

îngerii , cu chipurile şterse ,
îngenunchează
absolvindu-se
de păcatul nemuririi.

O , neiertătoare
ce cobori
dintr-un anotimp
al misterelor,
în urma ta soarele
a uitat
să strălucească.

iar ultimii supravieţuitori
ai Atlantidei
se scaldă
în dulci păcate ,
aşteptând cu nepăsare
condamnarea
la indiferenţă.
noiembrie 1998

ianuarie 16, 2008

Fostele iubiri

Privesc cum zaci întinsă ,
pe-un rug de trandafiri ;
iar mâna mea rece
încearcă ,
o vagă idee de mângâiere.

Buzele însetate,
caută cu disperare
să se hrănească
din infinit ,
din trupul tău rămas fără suflet.

Ai clipit ,
eşti doar o umbră
a ceea ce odată
te numeai femeie.
octombrie 1998

Eclipsă

fără noimă
privesc anonim
spre tine chip de sfinx
apropierea durerii,
sfârşitul ecuaţiei.

doar noi
două necunoscute
într-un tumultos
timp al hazardului.

eu... tu...

un joc
de-a v-ati ascunselea
într-un labirint
fără lumină.
o eternă lipsă a dorinţei
de a atinge
măcar pentru o clipă...
...şoapta.
noiembrie 1998

Instinct

Cere-mi lumină
şi te voi arunca în întuneric
privind cum te zbaţi în noroi.
Cere-mi dimineaţa
şi te voi lăsa în amurg
neştiind ce să aştepţi
noapte sau zi.
Cere-mi liniştea
şi nu-ţi vei auzi
nici măcar gândurile tale.
Cere-mi o picătură de apă
şi te voi privi
cum zaci însetată.
Cere-mi iubirea
şi te voi uita
pentru veşnicie.
octombrie 1998

Mâine

două clipe absurde
caută începutul
în intervalul dintre viaţă şi moarte...
credinţa stoarce sufletele
de adevăr
şi le promite puritate
în ziua de mâine...
doi tineri încearcă sărutul
în obscuritatea
zilei de mâine...
eu îmi blestem timpul
pentru că m-am născut
într-o zi de mâine...
la colţul străzii
gura flămândă mai speră
la coaja de pâine uscată
de mâine...
fără sens mă întreabă cineva
ce zi e astăzi.
îi răspund ca un somnambul
căutând
întunericul în lumină
...e mâine...
septembri 1998

ianuarie 15, 2008

Combinaţie

Nimic şi nimeni niciodată
n-o să-ţi caute
jarul privirilor tăcute...

Nimic şi nimeni niciodată
n-o să-ţi culeagă lacrima
ascunsă , prin umbra dimineţii...

Paşii tăi colindă nemurirea ,
Iar rănile inimii mele
sunt prea adânci ,
pentru a primi noi ascunzişuri.

Secundele trec pe lângă
templul zeului tău
Fără a scufunda trăirea
orbită de prea mult soare.


replică la motto-ul "Libertatea de a fi ignorat"
6 decembrie 1998
Gabriela Alexa

Libertatea de a fi ignorat

motto Urâţi-mă dar nu mă ignoraţi !

Sculptat in stâncă
brăzdat de ape fără înţeles
eu am ales între speranţă
şi mormânt
doar viaţa pe pământ.

Un cerşetor ,
ce bate des din poartă-n poartă ,
sfidând credinţa
şi lipsit de suflet
ve-ţi întâlni în drumul vostru.

Un emisar al porţilor înalte.

Sunt doar eu anonimul
ce umple golul
cu pulbere şi vânt ;
ce caut veşnicia ca pe-o dăruire ,
să dăinuie printre trăiri
pe-acest pământ.

Căraţi-vă toţi spre chilie
făr-a privi spre înapoi ;
eu vin şi plec ,
dar iau cu mine
misterul ploii de sub nori.
5 decembrie 1998

Ecuaţia dragostei

În matematica
unu plus unu
este egal cu doi ;
în viaţă
eu împreună cu tine
suntem egali cu incertitudinea
că unu plus unu fac doi.
Corpurile noastre
se caută întotdeauna
şi mai rar,
se adună doar dimineaţa;
când nopţile se scad
zilele se împart
iar lacrimile se înmulţesc.
Eu am inventat tăcerea ,
tu - lacrima;
amândoi ne pierdem în zadar.
Iar unu şi cu unu
este egal în continuare
cu doi.
iulie 1998

ianuarie 14, 2008

Reflexivă

M-am trezit vorbind
despre oameni
cu singura persoană
pe care nu o cunoşteam

eu...

Mi-am închipuit
că alţii trebuiau
să vorbească cu mine
pentru a se cunoaşte.

Cu toate că e
mult mai bine
să tacem.

mai 1999

Disperare

la porţile deznădejdii
îngerii cu aripi frânte
încă mai zâmbeau
şi sperau
ca cineva
să le ia locul
pentru o clipă
sau pentru totdeauna.

şi-au întors privirile
de Christ înfometat
înfrigurat
cerşind iertare
spre mine
muritorul din primul rând.

însă eu îmi pierdusem aripile...

septembrie 1998

ClickComments